
Potrivit art. 257 din Codul muncii, regulamentul intern se intocmeste de catre angajator cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.
Mai mult, art. 226 din Codul muncii, referindu-se la atributiile reprezentantilor salariatilor, prevede ca acestia au, intre altele, dreptul "sa participe la elaborarea regulamentului intern".
Asadar, desi regulamentul intern este un act juridic al angajatorului, elaborarea acestuia presupune luarea in considerare si a solicitarilor salariatilor.
RECOMANDARE
Cum am vazut, regulamentul intern nu este un contract colectiv de munca. El nu reprezinta rezultatul negocierii dintre angajator si salariati. Totusi, angajatorul va lua act de solicitarile salariatilor, cu atat mai mult cu cat un regim disciplinar la care salariatii au consimtit este mai probabil sa fie ulterior respectat de catre acestia. In plus, vor fi avute in vedere alte cereri ale salariatilor, mai putin importante pentru angajator, dar utile angajatilor, cum ar fi interzicerea fumatului in firma etc.
Acceptarea a cat mai multora dintre solicitarile salariatilor, in materie disciplinara, poate fi de natura sa creeze o atmosfera destinsa la locul de munca si de respect al disciplinei muncii.
Ce se poate intampla daca angajatorul nu este cu nici un chip de acord cu una dintre solicitarile salariatilor? Este el obligat sa o insereze in Regulamentul intern?
Raspunsul este negativ. Regulamentul intern este un act juridic al angajatorului. Evident, el trebuie redactat cu respectarea prevederilor legale si ale contractului colectiv de munca aplicabil. Daca in continutul Regulamentului intern sunt cuprinse prevederi nelegale, acesta va putea fi contestat in instanta de catre salariatii nemultumiti. Dar in nici un caz nemultumirea salariatilor cu privire la continutul regulamentului intern nu poate conduce la izbucnirea unei greve.
Exemplu:
Art. 24 din Regulamentul intern adoptat in S.C. "Beta" S.A. prevede:
"In cazul in care un salariat este surprins in flagrant la savarsirea unei abateri disciplinare, aplicarea sanctiunii disciplinare corespunzatoare se va putea realiza fara audierea acestuia".
Sindicatul constituit in societate considera ca textul incalca prevederile imperative ale art. 267 din Codul muncii. Ca urmare, decide declansarea unui conflict de interese.
Solutia pentru care a optat sindicatul este nelegala. Aceasta deoarece, potrivit art. 4 din Legea nr. 168/1999, conflictele de interese pot avea ca obiect numai stabilirea conditiilor de munca cu ocazia negocierii contractelor colective de munca.
Solutia corecta ar fi fost sesizarea angajatorului cu privire la caracterul nelegal al prevederii cuprinse in art. 24 din Regulamentul intern. Apoi, daca angajatorul ar fi refuzat in continuare modificarea, ar fi fost sesizata instanta judecatoreasca. S-ar fi declansat deci nu un conflict de interese, ci un conflict de drepturi.
Potrivit art. 262 din Codul muncii, " intocmirea regulamentului intern la nivelul fiecarui angajator se realizeaza in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului cod". Cum Codul muncii a intrat in vigoare la data de 1 martie 2003, decurge ca fiecare angajator a avut obligatia redactarii regulamentului intern pana la data de 30 aprilie 2003.
In cazul angajatorilor infiintati dupa intrarea in vigoare a prezentului cod, termenul de 60 de zile incepe sa curga de la data dobandirii personalitatii juridice.
Descarca GRATUIT raportul special
ULTIMELE ARTICOLE REFERITOARE LA regulament intern, codul muncii: |

RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
Autori
Termeni si conditii
Contact+ adauga in cos![]() |
+ adauga in cos![]() |
+ adauga in cos![]() |
+ adauga in cos![]() |
+ adauga in cos![]() |
+ adauga in cos![]() |
+ adauga in cos![]() |
+ adauga in cos![]() |